03 iulie 2009

Singur sub dus...


Stau, cum stii, nemiscat pe canapea. Nu-mi dau seama daca o fac impotriva vointei mele sau din dorinta mea. Cele mai incredibile hotarari le-am luat, aparent, dupa ce am gandit profund situatia dar, in realitate, in urma unui impuls de o secunda, secunda astrala care determina schimbari majore de destin. Paradoxal, nu? Stii cum e. De cate ori nu te-ai gandit in momente de rascruce, dupa ce ai luat o decizie importanta, ca poate daca nu ai fi facut ce ai facut, viata ta ar fi fost altfel.

Sursa

Singur sub dus este o carte controversata, semnata de celebrul Dan Chisu. Ar putea reprezenta un moment de relaxare pentru ca va ajunge cu siguranta sa iti capteze atentia. Se prea poate sa iti schimbe parerea deja formata despre autor (cu “ajutorul” mass media), la fel de bine cum este posibil sa apreciezi stilul deschis al lui. Merita citita, fie si numai pentru a-ti face o parere despre un subiect intens dezbatut - te poate ajuta sa intelegi mai bine barbatii, avand ocazia sa patrunzi in gandurile cat de poate de sincere ale unui reprezentat al sexului tare.

Cand am vazut-o in rafturile bibliotecii nu ma gandeam ca o sa o si iau in mana sa o citesc si mai mult, ca o sa imi si placa. Dar incercarea moarte n-are. Si cum accept provocarile, am oferit cateva ore domnului Chisu... Cu mare atentie insa, pentru ca atunci cand scoteam cartea in RATB si vedeau femeile mai in varsta poza de pe coperta.. brusc se intorceau. :)) inca ma intreb de ce?! :))


Cartea il prezinta pe Chisu drept un barbat care a esuat in alegerile romantice facute. Viata lui romantata are ca scop principal cucerirea unui anumit target si impresionarea acelora care nu s-au lamurit ca si el e muritor si tot ceea ce cauta este “iubirea”. Cu siguranta Chisu a scris dor ce a simtit ca se poate afla privitor la relatiile sale, a modificat radical vietile fostelor iubite astfel incat sa fie suficient de greu sa le poti identifica, insa nu imposibil. Am regasit-o in descriere pe Mihaela Radulescu (in carte poarta numele de Regu)- povestea ca ea i-a fost alaturi cand a avut nevoie (avand una din membre in ghips) si ca sotul ei- “juniorul”- habar nu avea. Mie mi s-a parut ca a folosit un joc de cuvinte minunat…

Este parte a vietii lui, sunt povestile traite alaturi de fostele sale iubite. Iubiri consumate, frustrari, timp pierdut, cautari permanente a ceea ce este “femeia perfecta”. Decizii luate in pripa si un timp care nu iarta. Iata-l imbatrinit si inca in cautare. In carte se prezinta ca un barbat nenorocos care si-a trait viata si acum mediteaza la linistea si confortul unei familii.

In principiu, in meniu erau incluse domnisoare bronzate, de preferinta blonde, desi nici roscatele ondulate nu se refuza ;) . Chisu nu ne priveaza nici de intamplarile lui haioase cu boschetarii din lifturi, cu negustorii africani, cu trenurile blocate in campia Baraganului. Dar ne impartaseste si detaliile dramatice ale unei existente in care sexul reprezenta singura forma de bunastare - conditia muritorului de foame in Paris.


Desi aparent "din topor", gradeaza portretul emotional al unui tip care pierde tot, conturand ideea compensatiei fiecarui nimic in viata. Personajul devine simpatic prin sinceritate si autocritica, la care se suprapun frustrarile sentimentale asumate, prin care trec toti barbatii peste 15 ani, stampilate de un orgoliu aproape masochist.


Concluzii : pretuieste ce ai, cand ai, daca ai; etno tv e nasol (mai ales cand aprinzi televizorul si e dat la maxim :) ); istoria se repeta desi nu asta ne dorim; nu spune "da" cand "nu" este ceea ce vrei cu adevarat


Cuvinte ticluite gasesti la orice supermarket de sentimente second hand.


Sunt momente in viata cand capul gandeste fara tine. Poate si el vrea sa fie singur.


In vise, chiar daca sunt numai ale mele, pot sa fac de vreau eu, dar nu am voie sa imi schimb varsta.


Cea mai nasoala chestie cand mori e ca a doua zi dimineata te scoli mort si nu te mai poti imbraca, drept care te spala si te imbraca altii.


E povestea mea, povestea singuratatii mele, singuratatea mea. Pe care nu am vrut sa o impart cu nimeni. Aud zgomotul dusului. Mai bine zis al dusurilor mele reci, fierbinti, blonde, brune, aspre, tandre, aprige, sincere si mincinoase. Dusuri.

Un comentariu:

sorin spunea...

Vreau si eu cartea:D. Sarumana